Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur
Astăzi Biserica din Răsărit i-a cinstit pe trei mari ierarhi şi teologi din a doua jumătate a veacului al IV-lea, personalităţi de mare forţă teologică, culturală şi duhovnicească cărora întreaga Creştinătate dar mai ales noi, răsăritenii, le datorăm un fel de a gândi credinţa, de a o înţelege, de a te ruga ei.
Din păcate am ajuns să tot cinstim pe Sfinţi fără să îi mai citim, să îi cunoaştem, să înţelegem de ce ei au fost consideraţi, de-a lungul veacurilor, repere pentru conştiinţa vie a Bisericii.
Sfinţii au devenit pentru noi un soi de personaje mitologizate, utile să ne rezolve anumite probleme (a se vedea groaznicele şi foarte periculoasele pentru mântuire superstiţii care aruncă cinstirea sfinţilor în idolatrie), dar nu oamenii vii în Împărăţia lui Dumnezeu, care în timpul vieţii lor pământeşti au avut vieţi şi opere ce ar trebui să fie modele şi repere intelectuale pentru viaţa noastră creştină.
Sfinţii- şi nici măcar aceşti trei Ierarhi cinstiţi astăzi, nu au fost şi nu sunt infailibili. Au avut păcatele lor, greşelile lor, exagerările lor, slăbiciunile lor omeneşti. ŞI toate acestea ar trebui nu ascunse de o falsă şi idolatră devoţiune, ci tocmai prezentate pentru a arăta tuturor că drumul apropierii omului de Dumnezeu este unul foarte dificil, plin de divine suişuri şi omeneşti coborâşuri.
Să îi cinstim şi să îi folosim cum trebuie pe Sfinţi- fără idolatrie, fără superstiţie, fără false şi arogante credinţe.