Duminica aceasta, a patra din Postul Mare, este Duminica închinată cinstirii și amintirii Sfântului Ioan Scărarul, autorul uneia din cele mai puternice și mai celebre cărți de spiritualitate creștină- Scara Raiului.
Imaginea urcușului spre Dumnezeu ca pe o scară este o temă biblică pe care o găsim încă din cartea Facerii- scara patriarhului Iacov, pe care acesta o visează la Betel, și corespunde întru totul înțelesului pe care noi, creștinii, îl dăm relației cu Dumnezeu- relație a ridicării noastre.
Treizeci sunt treptele despre care vorbește Sfântul Ioan Scărarul în lucrarea sa, treizeci ca și numărul anilor până la dobândirea vărstei bărbatului desăvârșit, vârstă pe care o avea și Mântuitorul atunci când și-a început lucrarea de propoăduire.
Esența acestor trepte este îndepărtarea de lume, asceza asumată pentru Domnul, respingerea ispitelor lumești (fie că sunt trupești, fie că țin de falsă spiritualitate) și viața de priveghere și de rugăciune. În ele găsim sinteza făcută de Avva Ioan Scărarul, a întregii spiritualități ascetice creștine din Pustiile Egiptului, Sinaiului, Iordanului- vetrele în care s-a călit Creștinismul, în care Evanghelia a căpătat cu adevărat un înțeles practic.
Lepădarea de lume- iată cheia Postului Mare. Și, îndrăznesc să o spun: cheia Creștinismului. Nu putem rămâne ai lumii și să fim cu Dumnezeu- scara nu doar ne apropie de Dumnezeu ci ne și depărtează de lume- să nu uităm aceasta.
Bogdan DUCA 