Ce au mâncat Mântuitorul şi Apostolii la Cina cea de Taină?

În Sfânta şi Marea Joi ne aducem aminte de Cina cea de Taină. Aceasta a coincis cu Sederul pascal evreiesc- cina care adună pe toţi evreii credincioşi, pentru aducerea aminte a ieşirii poporului lui Israel din Egipt.
Seder înseamnă rânduială şi Cina cea de Taină s-a petrecut după rânduială.
Mai întâi să vedem ce au mâncat Mântuitorul şi Apostolii la acea cină.
Se poate spune că în mod cert nu au mâncat nici pâine dospită, nici alt fel de dospitură. Regulile au fost şi au rămas foarte stricte la evrei, când vine vorba de interzicerea oricărei forme de dospeală în perioada pascală. Se merge până acolo încât curăţenia generală de dinainte de Paştile evreiesc se transformă într-o veritabilă vânătoare a oricărei firimituri.
Au mâncat azimă- maţa, probabil într-o variantă mai moale, asemănătoare cu lipia, diferită de „pasca evreiască” de o cunoaştem acum. Ea a fost indubitabil Pâinea euharistică de la Cină- foarte probabil chiar ultima bucată- numită „afikoman”, cea care se consumă la sfârşit, fiind interzisă altă mâncare după consumarea sa.
Cu ea se apuca mâncarea- obicei păstrat printre orientali şi concomitenţa cu Hristos în a prinde mâncarea cu bucata de maţa, l-a vădit pe Iuda ca trădător.
Au mâncat miel. Deşi evreii nu mai sunt obligaţi,după anul 70, să aibă miel pe masa de Seder, în timpul Mântuitorului aceasta era o obligaţie de neîncălcat.
Au mâncat „ierburi amare”- salată special pregătită pentru acest eveniment.
Poate chiar le-au amestecat pe toate în ceea ce se numeşte acum de către evrei, „sandvişul lui Hilel”- o „şaorma pascală”, inventată de Hilel cel Înţelept, care murise cu doar 13 ani înainte de Cina cea de Taină- deci aproape că fusese contemporan cu Mântuitorul.
Au mai mâncat ceea ce mâncăm şi noi la Paştile nostru, creştin- ouă fierte tare.
Foarte probabil să fi mâncat şi „harosetul”- care s-ar traduce prin clei-mortar, amintire a muncii în construcţie, făcută de evrei în timpul robiei egiptene. Însă nu era deloc un mortar ci un amestec delicios de mere rase, nucă, miere, scorţişoară şi vin.

De băut au băut fiecare, în momente bine stabilite, 4 potire de vin, ultimul dintre ele, consumat cu afikomanul fiind, foarte probabil, cel euharistic.

Sederul Domnului

Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s