Reforma învăţământului? Astfel aş răspunde

Preşedintele Iohannis mai vrea o reformă a învăţământului. Nu că învăţământul nostru ar fi rămas nereformat. Ba chiar, aş îndrăzni să o spun, problema cea mai mare a învăţământului este că a îndurat prea multe reforme- de asta e praf, că e reformat.
Dar dacă preşedintele nostru doreşte, în pauza de lucru dintre două concedii sau vizite oficiale ale primei doamne prin capitalele lumii, să facă o reformă a învăţământului, şi nu oricum, ci printr-o dezbatere publică, o să îmi spun şi eu modestul punct de vedere.

1. Învăţământul românesc este exclusiv de stat. Din păcate, învăţământul privat din România nu a depăşit standardele şi aşteptările pe care le avem de la nişte fabrici de diplome. Ca atare, trebuie să ne intereseze învăţământul de stat.

2. Învăţământul preuniversitar este praf din mai multe motive. Principalul motiv este proasta motivare a personalului din învăţământ. Când salariile sunt mici şi performanţele sunt mici.

3. Un alt aspect important este dat de faptul că nu avem manuale unice. Manualele alternative nu au dus la altceva decât la favorizarea virusului relativist în mesajul trimis elevilor. De asemenea, s-a pierdut controlul asupra viziunii pe care vrem să o impregnăm generaţiilor de cetăţeni români.

4. O altă problemă este cea a disciplinei. Din păcate, în numele unei false libertăţi- pe care oricum un copil sau un adolescent nu are cum să o aprecieze- s-a pierdut disciplina şcolară. Reintroducerea uniformelor şcolare şi a unor regulamente stricte este mai mult decât de dorit.

5. Bursele de studiu şi de merit trebuiesc crescute şi generalizate la nivelul învăţământului preuniversitar.

6. Marea porcărie,a EXAMENELOR NAŢIONALE, trebuie să dispară. Examenele de capacitate nu spun nimic cu privire la capacitatea şi pregăriewa elevilor, aşa cum nici examenul de Bacalauareat, nu spune nimic despre cei care îl trec sau îl pică.

7. Trebuie introduse examenele de admitere la liceu şi încurajată concurenţa între licee şi şcoli. Pentru aceasta trebuie crescută importanţa olimpiadelor şi concursurilor şcolare.

Învăţământul universitar:

1. Admiterea la facultăţi trebuie să se facă pe bază de examene date de candidaţi cu profesorii facultăţilor respective.

2. Trebuie să dispară toate locurile de la forma de învăţământ cu taxă. Să rămână doar acele locuri subvenţionate de stat. Astfel vom evita să avem sute de studenţi de care profesorii nu se pot ocupa cu adevărat.

3.Facultăţile să redevină de 4 ani de zile. La fel şi doctoratele.Standardele de licenţă să redevină cele de acum 20 de ani- lucrarea de licenţă să fie o lucrare de cercetare şi studiu, nu o lucrare de seminar umplic mai umflată ca paginaţie.

4.Sancţionarea fermă a fraudelor intelectuale prin lege. Profesorii care sunt prinşi că au lucrări plagiate, să fie excluşi pentru 10 ani din mediul academic- fără a mai putea preda la vreo universitate de stat. Profesorii complici la acţiuni de plagiat, pot fi sancţionaţi pentru perioade mai scurte de timp.
Studenţii şi doctoranzii plagiatori să fie imediat exmatriculaţi.
De asemenea autorii lucrărilor plagiate să aibă posibilitatea prin lege să poată să solicite pe o altă cale decât cea a datului în judecată- costisitor şi lent- despăgubiri financiare de la cei care i-au plagiat.

5. Reducerea numărului Universităţilor de stat. Este hilar să vezi că practic nu mai avem judeţ fără centru universitar.

Şi:

ORICE REFORMĂ SE FACE, SĂ NU FIE URMATĂ, PESTE DOI ANI DE O ALTA. SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

scoala

Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s