Poporul român este poporul european care citeşte cel mai puţin din Europa. Şi, dacă vizităm librăriile, vedem că citeşte şi prost.
Votul românilor nu a fost niciodată în ultimii 25 de ani motivat de dorinţa de a promova o clasă politică de elită, ba chiar a fost deturnat, populist, spre „de-ai noştri”- cu cât era politicianul mai vulgar, mai de mahala, mai mitocan, cu atât devenea mai digerabil.
Statul român a descurajat- uneori din sincera dorinţă de a adapta standarde occidentale- învăţământul românesc de calitate.
În schimb, cum corect spunea Andrei Marga la o intervenţie într-o dezbatere la care am participat aseară, a încurajat o logică „practică”- a universităţilor ca business (i.e. fabrici de diplome) şi nu ca cetăţi culturale.
De aici şi fenomenul plagiatelor, adaug eu. Bişniţarul ridicat la rang de politician de partidul său şi de electoratul captiv, devenea interesat de o formă de parvenire academică- blindarea cu diplome pentru a putea epata social.
Dacă tot îşi lua diplomele, diverse mafii academice, pentru a îşi asigura protecţia politică, se asigurau că fericiţii politicieni posesori de titluri academice or să devină şi cadre universitare.
De asta să nu mire pe nimeni faptul că universităţile particulare sunt pline de politicieni profesori- de la toate partidele, pentru a se garanta astfel „autonomia universitară.”
Însă scandalul acesta, al plagiatelor, explodat din motivaţii exclusiv politice (dorinţa de a executa politic un politician sau altul), afectează….imaginea Universităţii, nu a clasei politice.
Poporul elector, după acest scandal, va vota mai departe ca şi până acum. Adică vor vota o clasă politică după chipul şi asemănarea lor, nu o elită a societăţii.
În schimb, mediul academic va fi grav compromis.
Aici vreau să mai subliniez câteva aspecte: problema mediului academic este una europeană (chiar americano-europeană)
Scăderea standardelor academice, „inginerizarea” mediului academic, încurajarea producţiilor şi cercetărilor academice fade, în detrimentul mult mai greu cuantificabilei, dar mult mai utilei social gândiri libere, curajoase, face ca, pe de o parte, mediul academic să nu mai fie spaţiul rezervat unei elite.
Orice mediocru silitor poate să ajungă mai repede profesor universitar decât un om cu vocaţia gândirii reflectiv-speculative.
De aceea, pe acest fond, al mediocrizării oficializate- ca „normă europeană” a mediului academic, orice escroc de talia generalului Oprea sau al altora ca el (şi sunt mulţi) se poate ascunde.
Şi aşa plagiatul devine posibil. Căci plagiatul este posibil doar în acel mediu academic în care nu se premiază originialitatea gândirii ci doar compilarea doctă a surselor.
Într-un mediu academic sănătos, impactul plagiatului nu doar că ar fi mult mai mic (şi redus la domeniile tehnice şi al ştiinţelor „hard”) dar şi escrocheria intelectuală ar fi foarte uşor de dat pe faţă.
„Adică vor vota o clasă politică după chipul şi asemănarea lor, nu o elită a societăţii.” Votul nu are nimic a face mediul academic , cu elitele . La limita , nici cu democratia .Prin vot sclavii isi creaza stapanii .Calai pentru 4 ani .
ApreciazăApreciază