Despre Parlament

Revin la dezbaterea cu privire la Parlament, privind mai atent spre criticiii săi.

Ce reproşează aceştia Parlamentului „de hoţi şi de corupţi”?

1 Se opun „justiţiei”. În fapt Parlamentul, respectând prevederi legale şi constituţionale, decide prin votul liber al parlamentarilor trimiterea în anchetă sau spre arest preventiv a unor parlamentari aleşi ai României.

Demersul este unul perfect legitim constituţional şi parlamentar. Şi are şi o explicaţie de bun simţ: nu poţi lăsa majorităţile parlamentare la cheremul „suspiciunilor rezonabile” ale unor procurori.

În schimb, preşedintele, ambasadorii şi judecătorii care se antepronunţă şi fac presiuni asupra Parlamentului ca să permită arestarea unui parlamentar, încalcă principiul democratic şi constituţional al separării puterilor în stat, presând o putere în stat: Parlamentul, într-o anumită direcţie.

2. Modifică legi. Când vorbim de Parlament, făcutul şi desfăcutul de legi nu poate fi considerat un abuz şi nici măcar un privilegiu. Parlamentul are această funcţie: de a da şi a modifica legi.

Legile nu sunt furnizate nici de pe muntele Sinai, nici de la Bruxelles, nici măcar de ambasada SUA, deşi UE şi SUA au, din nefericire, un nesănătos şi neconstituţional (cazul SUA) rol în sugerarea de legi.

Ele se gândesc în Parlament, ţinându-se cont de principiile de drept, cele constituţionale dar şi realitatea românească.

În fapt, o ţară bine legiuită este o ţară a cărei legislaţie e în ton cu respiraţia societăţii respective, în acord cu realităţile sale economice şi sociale.

De exemplu, chiar dacă e mai sănătoasă din punct de vedere medical, o legislaţie care ar interzice fumatul ar fi nesănătoasă din punct de vedere economic şi social cam peste tot în lume. Parlamentarii români, într-un impuls de imbecilitate populistă, au făcut cea mai inhibitivă lege a fumatului din UE. Efectul? Dezastruos economic, ceea ce a dus la amendarea rapidă a noii legi, astfel încât din toamnă vom vedea revenind fumătorii prin cafenele şi baruri. Ca să mai avem cafenele şi baruri după trecerea sezonului teraselor…..

3.Cheltuieşte nesimţit de mult. În fapt, orice proiecţie bugetară ne arată că Parlamentul României este una din instituţiile cele mai puţin cheltuitoare, chiar dacă este instituţia reprezentativă a întregului corp electoral românesc.

În 2014, bugetul Parlamentului era de 340 de milioane de lei. Spre comparaţie, Ministerul Tineretului şi Sportului, deci un minister inutil, avea un buget de 372 de milioane de lei. Iar Academia română era bugetată cu 362 de milioane de lei.

4. E plin de hoţi şi de corupţi. Trecând peste observaţia că aceşti hoţi şi corupţi au fost votaţi de către cetăţeni în alegeri democratice, mai fac remarca simplă că o lege a lobby-ului, similară cu cea din Statele Unite şi modificarea câtorva inepţii legislative de pe la noi ar închide multe din dosarele de „corupţie” şi ar lăsa DNA-ul la jumătate din activitate.

Dar dacă de fapt asta se doreşte? Instaurarea unei neîncrederi agresive în democraţie şi în Parlament (singura instituţie expres democratică) şi înlocuirea ei cu încrederea în instituţii para-politice şi nedemocratice: DNA, servicii, ambasade ale puterilor hegemone.

Din păcate, democraţia e doar pentru oameni care gândesc, nu pentru oameni care pretind câ gândesc, precum armatele cu mentalitate fascistoidă a celor care „votează DNA”.

Mai jos, o imagine dintr-o ţară în care statul de drept a bătut democraţia.