Când intri într-un partid politic, încetezi să mai faci politica ta ci ajungi să faci politica partidului.
Partidele moderne sunt radical diferite de conceptul de partid, idealizat în proiecțiile democratice și visat de gânditorii democrați ai politicului.
Partidele moderne nu au ca model partidele Whig și Tory din Anglia secolului XVIII, așa cum nu au ca model nici partidele burgheze ale veacului XIX.
Modelele lor, nerecunoscute dar asumate; sunt partidele comuniste și fasciste- unități de luptă care au ca scop obținerea unor victorii politice cu orice preț. Cu prețul conștiințelor membrilor și chiar și al ideologiei clamate.
În orice partid veți dori să intrați, veți descoperi că funcționează dogma leninistă, a Partidului ca entitate care are o conștiință de sine, care ”știe”, care ”vrea”, care ”are obiective„ și în fața căruia orice conștiință individuală, mai ales cea a membrilor, trebuie să se încline smerit.
Tu, ca membru de partid, trebuie să fii ca fascistul italian: să crezi și să te supui.
Dacă crezi în Partid și te supui lui, acesta te răsplătește: îți găsește un job, o sinecură, o poziție, te ajută să promovezi- în măsura în care și tu îl ajuți să promoveze, desigur.
Într-un partid modern, doctrina nu este importantă decât, cel mult, ca lozincă electorală. Importantă este coeziunea internă, care e „bisericească„. încrederea că Partidul e „cineva„ în care trebuie să ai încredere și credință.
Pentru că Partidul e mecanismul care îți poate da pâinea.
Cu cât e mai puțin transparent și mai nedemocratic în mecanismele sale, un partid este mai eficient: pentru că o conducere de partid care nu e transparentă- din care nu transpar conflicte și tensiuni, devine un Olimp, un for decizional cu autoritate.
De aceea atunci când intri într-un partid primul lucru este tocmai cedarea libertății tale intelectuale. Cui? Voinței partidului. În schimb, ți se oferă promisiunea că, dacă vei fi cuminte, vei fi răsplătit.
Acesta este și motivul pentru care partidele de peste tot din lume, nu doar din România, sumt tot mai puțin apte de guvernare: pentru că resursele umane interne nu sunt de calitate. mecanismele de partid descurajând tocmai virtuți necesare pentru a fi un bun conducător.
Ideea de spațiu de dezbateri, de club al oamenilor cu valori comune care se ajută reciproc pentru ca, împreună cu acele valori comune, să ajungă la putere, este deja desuetă. Și ineficientă electoral.
Pentru că, nu e așa? ca să câștigi alegeri îți trebuie lipitori de afișe, strângători de semnături, oameni care să creadă în leadership-ul partidului ca într-un dumnezeu…
Bogdan DUCA 