Câteva detalii despre sinodalitatea Conciliului Vatican II
În pregătirea sa au participat 987 de episcopi catolici din toată lumea, implicaţi în dezbaterile pregătitoare.
Toţi episcopii catolici (mai puţin sutele de episcopi din închisorile comuniste) au fost consultaţi, răspunzând unor chestionare cu privire la conciliu. Asemenea lor au fost consultaţi abaţii şi conducătorii tuturor ordinelor monahale catolice.
Conciliul propriu-zis a durat între 11 octombrie 1962 şi 9 decembrie 1965.
Au fost invitaţi toţi episcopii catolici şi au venit toţi cei care au putut să vină. Unii au participat la toate sesiunile, alţii doar la unele dintre ele.
Participarea medie a oscilat între 1000 (la începutul Conciliului) şi 2300 de episcopi (în ultima sesiune), dintr-un total de aproximativ 4000 din episcopi, din care sute, în acel moment, erau arestaţi prin lagăre şi închisori.
În fiecare an, s-a desfăşurat câte o sesiune conciliară de 2-3 luni, restul anului fiind prilejul unui dialog viu în interiorul Bisericii.
Toate documentele premergătoare au fost respinse de către episcopii conciliari în chiar plin conciliu, fiind regândite altele, în dezbaterea conciliară.
Toţi episcopii participanţi au avut dreptul şi obligaţia de a vota,,dreptul şi obligaţia de a interveni, spunându-şi problema.
Fiecare episcop a avut libertatea de a veni însoţit de teologi, aleşi după voinţa sa proprie, care să îl ajute în dezbatere.
Şi aceasta este „trufaşa” Biserică Catolică, unde nu există, ne spun teologii ortodocşi, sinodalitate.
Comparaţi singuri cu Marele SInod Ortodox.
Aici au fost 80 de ani de discuţii pregătitoare, însă documentele definitive au fost mult sub nivelul documentelor pregătite.
Documentele pregătitoare au fost întocmite fără consultarea pesonală a fiecărui episcop ci în comisii numite de sinoadele autocefale.
Au participat 166 de episcopi ortodocşi dintr-un număr de peste 1000 de episcopi.
Nu au fost invitaţi toţi episcopii ortodocşi. Participarea era decisă în funcţie de un număr limitat de membri delegaţi, de forurile conducătoare ale Bisericilor autocefale.
Deşi cei 166 de episcopi aveau drept de opinie separată, voturile s-au dat de Biserică autocefală.
Spre deosebire de conciliul Vatican II, la Marele SInod Ortodox se ştia dinainte data terminării întrunirii.
Aşa cum se cunoşteau şi deciziile, desigur 🙂
Aşa cum se cunoşteau şi deciziile, desigur 🙂
Deh, catolicii nu au experienţa sinodalităţii, ca ortodocşii….
Bogdan DUCA 