Mi se pare o duioasă prostie, asta cu întreruperea campaniei electorale cu o zi- două înainte de alegeri.
Ăia de au creat legea avea o imagine ideală şi quasi-religioasă a alegerilor. Ceva de genul:
– după campanie, electorul intră într-un sabat meditativ şi, în liniştea casei, ascultând muzică cultă, fumându-şi pipa şi bând un cognac căldicel, se întreabă care este opţiunea cea mai bună pentru ţară.
Apoi, duminică dimineaţa, merge la LIturghie, roagă pe Dumnezeu să îi trimită harul de a vota înţelept şi apoi merge la vot.
Legea este însă nu doar ineptă ci şi o încălcare a unui principiu fundamental: libertatea de exprimare.
Culmea inepţiei este însă atinsă în ziua alegerilor.
Atunci nu ai voie să îţi faci public votul. Rişti să fii amendat dacă îţi pozezi propriul vot.
Culmea amuzamentului este micul teatru prost jucat de presă şi de candidaţi în momentul votului.
Candidatul vine, votează sub ochiul atent al camerelor de filmat.
Jurnaliştii, „sfidând” curajos legea, îl provoacă pe
candidat cu întrebarea. „cu cine aţi votat?”

Evident, candidatul mustăceşte. Ştie că răspunsul corect: „Am votat cu mine şi cu partidul meu” ar fi o infracţiune electorală- o formă de campanie în sfânta zi a alegerilor.
Aşa că ţine un mic discurs de genul: „Am votat pentru ca ţara să meargă mai departe pe calea integrării euro-tlantice, pentru o Românie europeană, posperă şi…..aici candidatul pasează „discret”-complice- „inteligent” (crede el) lozinca cheie a campaniei sale sau partidului său.
Presa pleacă satisfăcută şi mica ipocrizie electorală şi-a jucat şi ultimul act 😉
Priviti un pic,nu toti americanii sunt naivi
ApreciazăApreciază