Astăzi este sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului.
Dacă aş fi preot nu aş insista pe detaliile mai mult sau mai puţin legendare cu privire la naşterea şi viaţa Sfintei Fecioare. Este atât de puţin important dacă Maica Domnului s-a născut din părinţi bătrâni care îşi doreau foarte mult un copil, sau din nişte părinţi tineri…
Aceste legende pioase, făcute probabil de inimi sincere şi evlavioase, fac mai mult rău decât bine oricui vrea să se apropie de frumuseţea Creştinismului.
Important este că acum peste 2000 de ani, s-a născut o fată care, în adolescenţă, va avea curajul să spună „Fie mie după cuvântul tău…” şi să accepte să primească în pântecele ei pe un copil despre care un înger i-a spus că e Mesia.
Vă daţi seama că tânăra Maria nu ştia prea multe nici despre Mesia, nici despre Cine este de fapt Cel ce s-a făcut atât de mic încât a devenit copilul ei.
Însă ştia foarte multe despre rigorile vremii, care puteau să o marginalizeze, să o condamne chiar la moarte, căci, nu e aşa?, avea în pântece un Copil despre care nu putea să spună cine îi este Tatăl…
Cu toate astea a avut curaj şi încredere în îngerul care i-a spus că va rămâne însărcinată cu Mântuitorul.
Curajul Mariei o face cea mai importantă femeie din istorie. Şi de aceea îi serbăm ziua de naştere cu bucuria că datorită voinţei ei de a accepta voinţa Domnului, astăzi suntem creştini şi fiecare om are o şansă de a îl cunoaşte şi de a fi copil al lui Dumnezeu.
Bogdan DUCA 