Nașterea Domnului, așa cum o avem fiecare dintre noi în minte, cu oițe, măgăruși, staule, magi, păstori, stea și iesle, este o sinteză între cele două relatări evanghelice, din Matei și din Luca, la care se adaugă mai multe tradiții și legende târzii și pioase.
Nu știm precis anul nașterii Domnului, deși socotim era noastră de la nașterea lui Hristos. Matei ne spune că nașterea Domnului ar fi avut loc în timpul domniei lui Irod cel Mare. Care, tot potrivit lui Matei, joacă și un rol important în istoria nașterii. Or moartea lui Irod cel Mare este așezată undeva între anul 4 î.Chr și anul 1 d. Chr..
Luca ne spune că nașterea ar fi avut loc în timpul recensământului lui Quirinius care ar fi avut loc în anul 6 d. Chr. Deci avem un interval de cel puțin 10 ani de zile în care am putea identifica anul nașterii Domnului.
De altfel cele două relatări diferă substanțial între ele. Matei ne vorbește de steaua care a vestit nașterea, de cei trei magi din Orient care au venit să se închine Domnului, de reacția mai întâi vicleană și apoi violentă a lui Irod cel Mare, de exilul familiei lui Iisus în Egipt (da, Iisus a fost un refugiat- lucru care trebuie să ne facă să ne gândim de două ori înainte să diabolizăm pe toți refugiații).
De asemenea din evanghelia după Matei deducem că familia Domnului trăia în Betleem și sigur nu într-o iesle. De altfel magii, ni se spune, intră într-o casă. După întoarcerea din exilul egiptean, Iosif și Maria preferă însă să se mute în Nazaret de frica continuării persecuției și după moartea lui Irod.
Luca nu vorbește nici despre stea, nici despre magi, nici despre Irod. În scena lui apar păstori vestiți de îngeri despre Naștere. Luca ne spune că familia era din Nazaret, venise la Betleem ca să participe la recensământul ordonat de romani, iar aglomerarea micuței localități i-a determinat să stea și să nască pe Iisus într-o iesle.
Detaliile esențiale rămân însă aceleași: Iisus S-a născut de la Duhul Sfânt și din Maria, care era fecioară, iar Iosif a fost ocrotitorul acestei speciale familii. Nașterea a avut loc în Betleem, așa cum se profețise și cu toate astea Hristos se va chema nazarinean, tot așa cum sugera o altă profeție vechi-testamentară.
Pe mulți genul acesta de neclarități s-ar putea să îi ”smintească”. Însă mie îmi confirmă un lucru pe care se pare că secole de-a rândul l-am pierdut din vedere, fiind ispitiți de un soi de idolatrie: naturalețea Creștinismului.
Evangheliile nu sunt documente exacte ci mărturii adevărate. Ele sunt transcrierea memoriei apostolilor, amintirilor acestora, unor relatări la a doua sau a treia mână de multe ori. Și așa cum nouă ne e greu să avem amintiri exacte de acum 10 ani (fără ca aceste amintiri să înceteze să fie, totuși, adevărate) acest lucru îl putem aștepta și de la Maria (cea mai probabilă a sursă) dar și de la apostolii ce au ascultat-o pe Maica Domnului amintindu-și momentul Nașterii lui Iisus.
Bogdan DUCA 