Sincer, nu înțeleg de ce PSD a vrut să își dea cu dreptul în stângul la chestiunea mutării asigurărilor sociale de la angajator la angajat.
Cum prostia asta e o măsură de dreapta, în esență, lucrurile sunt chiar puțin explicabile…
La fel, nu mă pot bucura că președintele pierde cam jumătate de leafă după ce tocmai anul trecut i se crescuse.
Ok, nu îmi place Iohannis, dar nu am nimic cu instituția președintelui, ba chiar încerc să îi acord respectul cuvenit din partea oricărui cetățean loial.
Ori președintele țării trebuie să fie foarte bine plătit. Funcția lui este în principal o funcție de reprezentare. Eu vreau ca președintele României să se întâlnească și cu Trump, și cu regina Angliei, și cu Macron, și cu Merkel, și cu Putin, și cu președintele Turciei, și cu președintele Chinei, și cu regele Arabiei Saudite, și cu premierul israelului, și cu ,,,tot clubul Bieldeberg (sau cum le-o spune).
Și pentru asta vreau ca președintele României să își permită un parfum franțuzesc bun, pantofi italienești, costumul să fie făcut la un croitor decent londonez, să nu poarte aceeași cravată în fiecare zi.
Iar acest lucru este valabil pentru fiecare demnitar al statului român- să nu credeți că am ceva doar cu președintele.
Apoi un salariu bun e și un motivant bun pentru a face treabă și un demotivant pentru a te lăsa cumpărat ieftin.
Știu, populist e să crezi că politicienii trebuie să fie rupți în fund, să trăiască cu chirie, să meargă cu autobuzul la muncă și momentul lor de glorie socială să fie ieșirea cu familia și prietenii la KFC.
Dar să nu ne lăsăm păcăliți de fotografiile cu câte un demnitar britanic, suedez sau norvegian care umblă cu fotograful după el ca să se pozeze pe bicicletă sau citind ziarul în metrou. Sunt bine plătiți și la mesele lor nu se mănâncă mâncare decongelată 😉
Apoi, să fim serioși, raportul invocat între salariul minim și cel al demnitarilor ar suna bine dacă am avea salariul minim din Suedia, nu pe cel din România…..
Populismul nu e doar o minciună, dar construiește și o imagine stupidă asupra democrației: un soi de neobolșevism, în care comisarii sovietici își cumpărau pâinea și salamul din alimentara din colț și apoi o mâncau pe colțul mesei la biroul din Kremlin…. Faptul că au făcut așa în anii revoluției bolșevice și mulți ani după aceea nu a dus la nicio bună guvernare.
Bogdan DUCA 