Marele eșec al PSD: anul centenar

Și ca să nu spuneți că doar laud PSD-ul, să vă spun cea mai mare supărare a mea pe această guvernare PSD: felul în care și-au bătut joc la cel mai înalt nivel de Centenarul anului 2018. Și nu au nicio scuză.
Nu poți să spui că Centenarul i-o fi luat prin surprindere, că au aflat de el pe 1 ianuarie…
Însă ce poți să vezi este o nepăsare penibilă față de un an comemorativ care avea potențialul de a vindeca sau măcar a încerca vindecarea rănilor și fracturilor din societatea românească.

Nu era ceva dificil: trebuia construită o echipă coerentă, cu oameni de valoare, cu competențe în domeniul cultural, artistic, mediatic. Căci Centenarul este un eveniment istoric, cultural și de imagine.

Desigur, trebuia poate și un buget mai mare decât cel de acum. Dar trebuia înainte de orice viziune.

Ei bine, această viziune a lipsit din primul moment.

Secretarul de stat pentru Centenar a fost receptat de PSD ca un post tocmai bun de oferit câte unui flămând ce trebuia răsplătit că ”suntem la putere”. Primul posesor al poziției, aflată în subordinea directă a premierului, a fost un tânăr arădean , Cristian Ioan Videscu, consilier județean și vicepreședinte de partid pe acolo care după ce a umblat de buimac prin guvernul României vreo câteva luni, a lăsat, fără urme, locul unui alt secretar de stat. De ce spun fără urme? Că noul secretar de stat se plângea într-un interviu că el nu a găsit nimic și că a trebuit să o ia de la 0 cu organizarea departamentului centenar.

Nu că noul secretar de stat ar fi un om vrednic de o astfel de răspundere. E un puști de 29 de ani, fiu al unui potent baronet local din Moinești, directorul (eficient, mă refer la tată) al spitalului din municipiul de pe Tazlău (de unde mă trag și eu, subsemnatul). E vorba de Adrian Cotârleț, un medic respectat.

Dar copilul, Paul Adrian Cotîrleț, e dintr-un alt film. Omul a recunoscut într-un interviu, cu candoare pe care nu am cum să nu o consemnez, că de fapt el a dorit să fie un fotbalist profesionist. Cum a simțit că nu poate să își dezvolte această carieră, a ales alta mai simplă: politica.

Interviul mă convinge să îi spun că nu a ratat chiar întru totul visul fotbalistic: pare să fi ajuns la înălțimea intelectuală specifică fotbaliștilor.

Dar secretarul nostru de stat nu se laudă doar cu asta: are un doctorat despre fotbal, diplomație și politică în Balcani. Ard de nerăbdare să îl citesc. Are și o carieră de manager la spitalul privat al tatălui său, dar și o listă lungă de sinecuri la cabinetul domnului Bădălău, al cărui protejat probabil că este.

Mai scrie și poezii cu…căței. Proaste, dar…. Un La Fontaine de gazon…. De asemenea a făcut, (cum altfel?) și un curs la acea batjocură a ideii de studii academice care e Colegiul Național de Apărare unde politician să fii, că se dau diplome.

Are și activitate publicistică și academică. Se laudă în CV-ul său, la rubrica ”Publicații” cu (citez):

Ianuarie 2011: Colaborator la cartea: Rumânii fericiţi vot şi putere de la 1831 până în prezent, autor: prof.dr. Cristian Preda, editura Polirom, Bucureşti”

Nu pot să nu mă întreb trei lucruri:

-cum poți fi colaborator la o carte cu autor unic?

-Cristian Preda știe?

-și, desigur, Liviu Dragnea știe?

Hai să nu pierd vremea prea mult cu domnul Cotîrleț că mă enervez și mai tare. Am arătat ce am avut de arătat: pe cei din PSD pur și simplu i-a durut în fund de anul centenar, dovada fiind chiar oamenii nominalizați de ei să se ocupe de aceasta.

Au vreo scuză? Nu.
Nu poți să spui că centenarul a venit pe neașteptate. Ei se așteptau să fie în 2020 și, surpriză, s-a grăbit să vină în 2018.
Nu poți să spui că nu erau conștienți că e un eveniment de imagine major, de pe urma căruia puteau, dacă ar fi făcut o treabă bună, să profite și ei. Dar nu le-a păsat.

Pur și simplu, la o sută de ani de la Marea Unire avem din partea guvernului un eșec. Eșec care ar putea fi contabilizat de către România dacă ambiția Patriarhului Daniel, de a termina de construit Catedrala Mântuirii Neamului în anul 2018 nu ar fi dusă la îndeplinire.

Biserica Ortodoxă română face singurul lucru care va rămâne după acest centenar. Din partea guvernului va rămâne doar cariera unor domni precum Cotîrleț și alte tinere speranțe că România va fi și pe mai departe prost guvernată…

Oblo nelămuritul

Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s