Când eram adolescent exista un sport la care românii erau suficient de buni ca să umple de mândrie pe părinţii, bunicii mei, colegii mei.
Ce isterie era. Era ca de revelion când erau campionatele mondiale ale sportului ăstuia şi ai noştri jucau şi chiar şi câştigau.
Între timp am crescut mare şi sportul acesta a dispărut din România. A apărut în locul lui un univers straniu, în care oameni care numai alură sportivă nu au, vând şi cumpără jucători ai unui sport care e inexistent, fac afaceri de sute de milioane de euro, iar statul construieşte stadioane monumentale, şi probabil funerare, ale acestui sport rege.
Mai aflu că ar mai exista şi jucători încă vii ai acestui sport: dar nu ştiu dacă mai joacă, pentru că tot ce ştiu despre ei este că se droghează, s-au bătut în nu ştiu ce discotecă, şi-au găsit o nouă iubită, au cumpărat o pereche de sâni artificiali unei amante, etc..
Şi mai există şi o Federaţie naţională a acestui sport în care se mai joacă ceva, dar nu sportul respectiv: se joacă pentru funcţiile în federaţia respectivă.
Vorbesc, desigur, de fotbal.


In adevar , sportul acesta care a disparut din Romania ( probabil si din lume) a devenit astazi Noua Religie a capitalismului ( inca foarte salbatic) .
ApreciazăApreciază