În ritul bizantin, această duminică din Postul Mare este gândită pentru a medita mai mult la cruce.
Câteva secole bune (peste un mileniu) am meditat cu pioșenie la cruce. Am făcut cruci de aur și argint, am montat pietre prețioase pe ele. Am stilizat până și crucile de lemn. Avem o varietate incredibil de mare de cruci și de cruciulițe, una mai frumoasă decât alta.
Căci da, am reușit să facem din cruce ceva cât mai benign și frumos. Atât de frumos încât ne facem cadou cruci și cruciulițe. Pur și simplu ne-am făcut crucile ceva familiar.
Dar ce e crucea?
Un instrument de tortură. și nu orice instrument de tortură ci un instrument de tortură umilitor: prin care ultimii oameni sunt condamnați să sufere și să moară.
Crucea a devenit ”sfântă” tocmai pentru că rolul ei teribil, de instrument de tortură și de moarte înjositoare a fost folosit de Dumnezeu pentru a ne salva. Acesta este ”talentul” lui Dumnezeu: întoarce răul spre bine.
Dumnezeu nu poate interveni direct în istorie. Nu poate nu pentru că ar fi o limită a atotputerniciei Sale ci pentru că El și-a impus un singur lucru în istoria lumii: să respecte libertatea omului.
De aceea Dumnezeu trebuie să intervină în istorie doar indirect și subtil, uneori chirurgical, altfel încât să nu afecteze libertatea omului, dar să mai îndulcească sau nu consecințele ei.
El lucrează în lume cu ”materialul clientului”. De aceea nu o să vedeți în Biblie nici versuri de Beatles, nici motivaționale de Osho. O să vedeți în Biblie războaie, suferințe, boli, crime, masacre, foamete, nedreptate, tensiune, fanatism.
De asta nu o să vedeți în istoria Creștinismului vreo poveste pacifistă și relativistă, ci războaie, nedreptăți, tensiuni, fanatism, foamete, impotență în a face binele și putirință în a face răul.
Iar în toată această nebunie veți vedea apărând periodic ”degetul lui Dumnezeu”, uneori ”bisturiul lui Dumnezeu”, alteori doar o foarte ușoară „suflare a lui Dumnezeu” care, cu mare grijă, redirecționează istoria fără să forțeze voința omului.
Din păcate nu trăim în cea mai fericită epocă din istoria Creștinismului. Suntem în epoca cu multe și mari biserici, cu multă „libertate religioasă”, cu cele mai multe universități și școli creștine din toată istoria.
Dar suntem în epoca în care Creștinismul este cel mai extins dar și cel mai anemic. Trăim în epoca crucilor stilizate mai mult decât oricând. Avem cruci, dar nu mai vrem să auzim de Cruce.
Chiar și viața lui Iisus a fost scoasă din Evanghelii și mutată în telenovele.
O credință slabă în vâna ei, fără coloană vertebrală, fără rațiune, dar cu multă pioșenie, un miorlau ipocrit chiar și atunci când e sincer, a înlocuit crucea- scheletul credinței.
Crucea e scheletul credinței! Or scheletul e eficient și urât. Sperie. Dar fără el, devii o grămadă de organe.

Nu intamplator aceasta Duminica e asezata la mijlocul Postului, cand deja crucea abstinentei si a infranarii devine in mod evident simtitoare. Dar Duminica Crucii este si despre demnitate. Chiar citeam un articol despre Victor Orban, si ce inseamna in aceste timpuri tulburi si fara discernamant sa dai marturie prin atitudine:
„Voi face tot posibilul să îi ajut pe ucraineni, pentru că au fost atacați, au probleme. Într-o situație atât de dramatică, disputa cu privire la modul în care au fost tratate minoritățile noastre este secundară. Nu vom uita, dar este secundar. Vom face tot ce stă în puterea noastră, dar nu ne pot cere să ne ruinăm de dragul lor”, a adăugat Orban.
„Pentru Ungaria, întrebarea nu este dacă este dispusă să plătească mai mulți bani pentru energie și să ajute, astfel, Ucraina, pentru că atunci am fi pregătiți pentru asta. Este vorba despre faptul că gazul nu va mai veni deloc”, a declarat Orban, care a spus că țara sa se află în aceeași situație cu Austria și cu Germania. În plus, în cazul petrolului, Orban spune că „ar dura câțiva ani să reconstruim rafinăriile din Ungaria, dacă am obține petrolul din altă parte. Și, oricum, nimeni nu ne-a spus încă de unde l-am putea aduce, ce alternativă am avea”.
„Ucrainenii cer, practic, să închidem complet economia maghiară. Asta înseamnă să pierdem ani de dezvoltare și să revenim la nivelul de acum 8-10 ani. Dacă nu există petrol și gaze, economia maghiară se va opri, fabricile vor trebui să se închidă, va fi șomaj în masă”, a continuat premierul Ungariei.
ApreciazăApreciază
Interesul a,ericanilor in declansarea acestui conflict armat este pur ECONOMIC. Pentru SUA acest conflict înseamnă livrare de armament, de gaz, de semințe hibrid și echipamente de transport, depozitare și distribuire a gazului lichefiat american. Ca o mănușă este această situație dramatică pentru americani, totul afacere fără să aibe nici un fel de empatie față de victimele umane. Asta înseamnă relansarea economiei SUA ,dar pentru noi europenii va fi foarte rău.
ApreciazăApreciază