Clipul făcut de ambasada Moscovei, ca şi donaţia de 100 de euro făcută de personalul ambasadei pentru achizţionarea statuii lui Brâncuşi, care oricum nu poate părăsi România (moftul nostru „cultural” pe 2016), ridică nişte semne interesante de întrebare.
Noul ambasador al Rusiei la Bucureşti se pare că a venit pentru a răspunde la propaganda anti-rusească, deja devenită politică mediatică în România.
Însă răspunsul e foarte straniu: în primul rând, ambasada Rusiei se raliază unei campanii eşuate a guvernului României.
E clar deja pentru oricine că statuia lui Brâncuşi, departe de a coagula pe români, a creat un nou clivaj: între snobismul patriotic („e Brâncuşi al nostru, e musai să ne placă şi să îl avem”)- minoritar, şi indiferenţa ironică a majorităţii românilor.
Apoi clipul este departe de a fi irenic.
Ambasada Rusiei a răspuns unui clip rusofob, ce provocase deja o reală revoltă în spaţiul public românesc, nu din pricina rusofobiei sale, cât a prostiilor de care era plin.
Răspunsul a mers pe o idee bună: sublinierea faptului că, în ciuda discursului rusofob, relaţiile dintre România şi Rusia nu au fost tot timpul negre.
Însă clipul nu merge la Ştefan cel Mare, primul care a creat o alianţă de familie cu ţarii ruşi.
Nu vorbeşte nici de Nicolae Milescu Spătarul. Nu vorbeşte nici de alianţa dintre Cantemir şi Petru cel Mare şi de respectul pe care acesta îl acorda principelui moldav.
Nu vorbeşte de Kisseleff, de prima constituţie românească, de primele formule parlamentare româneşti, aduse de ruşi înainte de 1848. Nici de francofonia românilor- dar cultural venit tot pe filiera ofiţerilor ruşi în timpul războaielor ruso-turce.
În sfârşit, nu vorbeşte de 1877, când românii şi-au dobândit independenţa cu ajutorul armatelor ruseşti.
Vorbeşte de primul război mondial, unde, desigur, ruşii au fost aliaţii noştri, dar unde am luptat pentru România mare, nu pentru independenţa deja obţinută.
Vorbeşte de asemenea de ultima perioadă a celui de-al doilea război mondial, unde clipul nu doar crează o sinonimie între URSS şi Rusia, dar vorbeşte şi de „independenţa Europei” (dorind să speculeze, cumva, europenismul românilor).
Apoi e amintit Prunariu şi colaborarea economică cu URSS din epoca industrializării României (anii 60-70), ignorându-se parcă voit faptul că pentru români, rusofobia este sinonimă cu anticomunismul.
E clar, ambasada Rusiei a pornit la ofensivă. Dar dacă aşa au început ofensiva, atunci fie scopul ei nu este sensibilizarea românilor, ci altul, fie …..ar cam trebui să îşi demită repejor colaboratorii care îi ajută să comunice cu societatea românească. Fac mai mult rău decât bine.
Viitorul sună…. complicat. Şi nici România, nici Rusia, nici nimeni întreg la minte, nu trebuie să dorească ca acest viitor să fie şi mai tare complicat.
Bogdan DUCA 
da frate au fost si parti bune dar si ff rele basarabia si tezaurul ,te rog adu aminte si cum germania a dat ungariei juma de transilvanie iara cu rusia ne-am luat-o inapoi.
ApreciazăApreciază
@misu,
Ce ti-ai luat cu rusia ta scarbavnica? Transilvania? Transilvania era oricum ELIBERATA de romani, bai ceapaiev.
Esti un amarat de troll, asa ca mai intai invata sa scrii corect intr-o limba civilizata, trolache!
ApreciazăApreciază